Bnyr 2 0 strategie de opțiuni binare
Conținutul
Dincolo de teoria i practica informrii i documentrii Spre o hermeneutic necesar Intitulm i acest al treilea volum de antologie Philobiblon, tot Hermeneutica Bibliothecaria, deoarece pe parcurs am realizat i mai adnc faptul c formula expresiei atinge i numete tocmai miezul i orizontul inteniilor i scopurilor bibliologice i biblioteconomice efective ale rubricilor de resort bnyr 2 0 strategie de opțiuni binare publicaiei antologate.
Cci, recitind i acum textul introductiv al primului volum de antologie Philobiblon Hermeneutica Bibliothecaria I din anulam observat c el i-a pstrat i astzi aproape n ntregime actualitatea conceptului, coninutului i mesajului su.
Este deci vorba i acum despre re-publicarea a ceva ce a fost i a rmas: actualizare!!!
Adic: un lucru care a rmas i rmne n continuare de gndit i poate de fcut! Preliminarii Automatizarea i informatizarea nu mai reprezint astzi un simplu deziderat pentru bibliotecile romneti.
Dimpotriv, ele sunt o realitate care, pe zi ce trece, prinde contururi mai bnyr 2 0 strategie de opțiuni binare, devenind de mult mediul nostru cotidian.
Se intituleaz Poesis Internaional de pagini, hrtie cretat, stupefiant fa de srcia de azi, revist exclusiv de protocol, care n-are cum s intre pe pia, avnd un pre inaccesibil.
Cu ct ne sunt ns mai apropiate, cu att mai mult devin ele i o surs de sfidri i de confruntare. Cu ce anume ne confrunt n primul rnd i n esen automatizarea i informatizarea bibliotecilor n general i ale activitilor de informare, n special? Ca orice ntrebare pus n mod serios i explicit, i aceast ntrebare trebuie lmurit opțiunea dolarului nti n natura i structura ei proprie! Ceea ce din punct de vedere structural ne izbete ns din capul locului la aceast ntrebare, este faptul c, n ea, este cuprins deopotriv i n mod explicit i cel care o ridic adic cel care de fapt i susine ntrebarea.
Încărcat de
Altfel spus, n aceast ntrebare noi nine suntem i rmnem aceia care, aflai n faa unei confruntri, ne ntrebm n fond despre noi nine! Apoi: n i prin aceast ntrebare, sarcina cu care ne confruntm deci: automatizarea- informatizarea i modernizarea continu a bibliotecilor devine unde puteți câștiga bani unui pensionar ea dizlocat din toposul ei pur destinal dictat adic de vremurile n care, agitai, trim i se elibereaz pentru ntlnirea i asumarea unor sfidri organice i care sunt cu adevrat istorice!
Prin urmare, chiar prin structura ei, aceast ntrebare se dovedete a fi o interogaie propriu- zis hermeneutic, a crei natur trebuie, de aceea, ntrevzut, realizat i pstrat n mod autentic i explicit de-a lungul tuturor demersurilor noastre de auto-nelegere. Din acest motiv, discuiile de fa nu mai pot deveni n nici un chip vreo vorbrie despre ce ar fi i ce se poart n profesie, ci problematizrile trebuie re-conduse tematic la izvoarele lor autentice, n aa fel nct, ele s treac i prin analiza propriei noastre situri aflate fa-n fa cu adevratele sfidri ale prezentului timpului.
Problema necesitii introducerii metodelor hermeneutice n nelegerea i desfurarea activitilor de informare n special a celei bibliografice a fost pus pentru prima oar dup tiina noastr, de ctre Bruno Richardot.
Richardot, Bnyr 2 0 strategie de opțiuni binare, Des pratiques bibliographiques lhermeneutique documentaire: sens et rfrence en documentation, In: Documentaliste, vol. Prin opera lui Hans-Georg Gadamer ea a fost ridicat ns la rangul de teorie universal a nelegerii.
De aceea, comprehensiunea hermeneutic se desfoar totdeauna ntr-un cerc, care este deschis de fiecare dat de ctre intenionalitatea i efortul interpretrii i care, pe parcurs, se ntoarce i revine apoi tocmai spre- i la o mai profund nelegere de sine a interpretatorului nsui.
Confruntndu-se n prezentul siturii cu problemele tematic conturate ale interpretrilor sale, interpretatorul se va gsi deci la captul chestionrilor sale hermeneutice confruntat de fapt cu sine nsui Din aceast perspectiv trebuie acum s relum ntrebarea noastr anterioar: Cu ce anume ne confrunt n esen automatizarea-informatizarea i modernizarea continu a bibliotecilor n general, i cea a activitilor de informare, n special? Altfel riscm s insistm i noi n obinuitele rspunsuri de conjunctur, sau n veleitarismele la fel de obinuite n fond.
Ori, aceste rspunsuri interpreteaz ntrebarea de mai sus, ca fiind de regul referitoare la o chestiune de tehnic. Adic, informatizarea reprezint, este i rmne, n esena ei, o problem cont demo de opțiuni binare cu retragere de profit dotri calculatoare, soft-uri, hard-uri, programe etc.
hERMENEUTICA
Exigenele sincronizrii permanente cu ele constau deci, n primul rnd dac nu chiar n exclusivitate n solicitri viznd dobndirea resurselor privitoare la dotare i n obinerea competenelor de operare.
Numai c, n felul acesta, dotrile i operarea pot deveni i chiar devin n mod constant scopuri n sine care i dezvolt utilitatea nu n primul rnd pentru utilizatorul i publicul bibliotecilor i cu att mai puin n vederea orizontului sui generis de sensurici mai degrab pentru operator.
В ту ночь, когда мы ездили смотреть представление. Ты рассердился и сказал, что мне уже черт знает что мерещится. Я ничего не - Но как все это понять.
Pe aceste structuri, lipsite n fond de orice fel de organicitate, se pot cldi apoi ce- i drept multe cariere efemere Altfel spus, ea se dovedete a fi o ntrebare i o sfidare propriu-zis hermeneutic, care ne ndeamn sau ne oblig ca pe- i prin parcursul chestiunilor tehnice, s ne definim i s ne re-definim n permanena pe noi nine, adic propria noastr fiin, stare, situare i disponibilitate profesional, instituional i existenial general, totdeauna actual!
Cu privire aintit desigur i spre viitor Fuga de prezent i de autenticitatea prezentului Acest viitor exercit ns i o for de atracie pune venit la care se rezist cu greu. Exist i persist astfel n zona noastr o stranie i evident ficional nclinaie ctre tematizarea i dezbaterea lui. La baza acestor manifestri nu se afl ns credem chestiuni pur psihologice sau psiho- sociologice, ci ele se cldesc de fapt pe aspecte legate de probleme de mentalitate.
Mentalitatea, mentalitile sunt structuri deopotriv contiente i incontiente care pre-judec i pre-determin att orientarea problematizatoare ct i atitudinea i comportamentul subiecilor i chiar ale colectivitilor.
Caracteristica cea mai important a acestei mentaliti este ns n mod paradoxal n aparen tocmai lipsa problematizrii proceselor chiar din perspectiva analizei i studiului mentalitilor, adic: lipsa cercului hermeneutic! Adic a faptului c pe de o parte trebuie trase i duse pn la capt nu numai toate concluziile i consecinele profesionale, restrnse, dar i cele instituionale, administrative, legislative, de asociere, de formare i de formare continu etc.
OPTIUNI BINARE - CE ESTE UN SUPORT ?
Aceste structuri mentale care deci trebuie depite se cer de aceea studiate, problematizate i apoi identificate i recunoscute tocmai ca fiind ale noastre i ca fiind n acelai timp propriile noastre frne i desigur nsrcinri. Dac ns se adeverete c aceast ntrebare trebuie pus i nc n mod apsat i explicit atunci se ridic imediat i o alt problem, strns legat de ea: unde anume trebuie i poate fi ridicat o asemenea ntrebare?
Locul potrivit pentru ntrebarea hermeneutic despre mentalitile existente i dominante n profesia noastr de bibliotecar i n organismele i instituiile sale este, desigur, sfera public! Fr a intra n conceptualizri complicate, se poate spune c ceea ce ntr-un domeniu sau ntr-o profesie aparine prin excelen sferei publice, sunt tocmai publicaiile sale.
Ele ar trebui i poate chiar ar putea, deci, problematiza mentalitatea, situaia, starea, imaginea, orientarea, recunoaterea social i statutul profesiilor i al instituiilor noastre.
Primul ei volum nr. Fiind destinat n primul rnd schimbului internaional inter-bibliotecar ea se public n limba englez revista urmrete concomitent obiective programatice, pragmatice, promoionale i de imagine.
Informații document
Ca atare ea nu-i propune pur i simplu umplerea unui gol existent, mai mult sau mai puin conjunctural, n literatura biblioteconomic romneasc, ci promoveaz o fizionomie, un sens i o consisten proprie, particular i sperm durabil. Lucian Blaga fiind una dintre cele mai mari biblioteci universitare din Centrul EuropeiPhilobiblon este n primul rnd o revist de cultur major.
Spre deosebire ns de alte reviste asemntoare, ea nu se rezum doar la valorificarea documentar i tiinific a coleciilor bibliotecii care o editeaz, ci are n vedere i valorificarea i focalizarea potenialului tiinific i spiritual al centrului universitar i cultural n care publicaia a luat fiin. Tot spre deosebire de revistele altor mari biblioteci, Philobiblon are i o rubric dedicat problematicii profesiei de bibliotecar i a organismelor i instituiilor sale.
Nu ntmpltor aceast rubric se intitula la nceput O profesie n schimbare O societate n tranziie. Cci ea a dorit i dorete s fie, n primul rnd, nu un for de lmurire a problemelor de manualitate i de meteug profesional, ci tocmai un cadru de ridicare, de contientizare, de problematizare i de analiz multidisciplinar i exigent a re-definirilor necesare, decisive i integrale ale profesiei.
- Opțiuni de câștiguri pe internet
- Cerințele exercițiului opțional
- Câștigurile pe investiții în rețea
- Ни один из этих вариантов не привлекает меня, - проговорила Николь.
- Poesis 2 Ioana Bun
- Lucrul cu strategii de opțiuni binare de la comercianți
- "Кто-то пришел.
- Орел быстро остановил машину.
Este vorba, deci, de analize, studii i de meditaii actualizate dar ridicate bnyr 2 0 strategie de opțiuni binare nivel de contiin cultural despre starea prezent i despre perspectivele realmente fundamentate i critic prefigurate ale profesiei noastre, n spaiul nostru existenial. Studiile nserate i n acest volum ca i n antologiile precedenteprovin n marea lor majoritate din aceast rubric, iar orientarea i calitatea lor ne fac s privim cu ncredere seriozitatea acestui proiect.
Poesis 2 Ioana Bun
Proiect care intete n esena ei ultim tocmai intersectarea culturii i a informaiei! Cum ar putea ns s se intersecteze, informaia i cultura, dac ele nu s-ar angaja reciproc n primul rnd n direcia crerii unei culturi a informaiei?
Cci cultur autentic ne-informat nu a existat niciodat, n timp ce informaia lipsit de cultur chiar in-cult ne nconjoar, ne obstrucioneaz i chiar ne agreseaz moment de moment! Dar ce altceva ar putea nsemna, n cazul nostru, aceast cultur a informaiei, dac nu, pe de o parte, tocmai sondarea sensurilor i rosturilor autentice ale informaiei nsi sensuri i rosturi ce se dovedesc mereu a fi i a fi trimise dincolo de complicatele servicii informaionale ale unor instituii concepute strict ca servicii furnizate utilizatorilor?
Apoi, pe de alt parte, cum am putea noi ajunge la degajarea i conturarea acestor sensuri dac am elimina reflexia hermeneutic i cea critic din analiza strii i situaiei profesiei noastre?
- language and discourse - Universitatea"Petru Maior" - linguistics
- CCI 03 - Journalism - Free Download PDF Ebook
Iar revista Philobiblon este i va rmne deschis pentru colaborarea cu oricare bibliotecar i oricare bibliotec, interesat i competent n deschiderea cercurilor hermeneutice ce pornesc de dincoace i ajung dincolo de practica i teoria informrii. Nu ne referim doar la lipsa experienei de a utiliza n public raiunea adic de a scrieci mai degrab la lipsa i carenele nevoii nsi de a instaura i fundamenta ceea ce s-ar putea numi societatea civil a profesiei.
Ori, o societate civil autentic se poate fundamenta doar pe baza i cu participarea unor indivizi autonomi, iar societatea civil a unei profesii se poate cldi numai pe indivizi a cror autonomie rezid n principal n profunzimea mental n cadrul i orizontul creia ei i manifest, susin i realizeaz n public i independent competenele lor, n raport i n contextul unor situaii i probleme profesionale determinate.
De aceea, Philobiblon a dorit de mai muli ani s devin, treptat, i un cadru-prilej informal pentru constituirea i conturarea societii civile a profesiei de bibliotecar i a instituiilor de bibliotec.
